Noutăţi editoriale Trei

Pasiunea lui Cherry
Cathy Cassidy

Pasiunea lui Cherry

Cherry: Ochi migdalaţi fermecători, piele de culoarea cafelei cu lapte, imaginaţie debordantă, umor şi reacţii imprevizibile…
Viaţa lui Cherry e pe cale să se schimbe pentru totdeauna. Împreună cu tatăl ei, se mută la Somerset, unde o mamă nouă şi patru surori noi – nouţe îi aşteaptă. Acolo vor să realizeze proiectul la care au visat dintotdeauna: o afacere cu ciocolată.
Dar prima zi petrecu tă la Somerset îi oferă lui Cherry o surpriză: fermecătorul Shay Fletcher o vrăjeşte pe loc. O singură problemă: Shay are deja o iubită… Honey, noua soră vitregă a lui Cherry.
Cherry ştie foarte bine că prietenia ei cu Shay e periculoasă. Dar asta nu înseamnă că poate sta departe de el…

„Emoţionant, tandru şi de neuitat.” – The Guardian

Seria Clubul fetelor dependente de ciocolată are în distribuţie surori rebele, băieţi supercool şi una dintre marile iubiri ale lui Cathy – ciocolata.

Cathy Cassidy a scris prima ei carte ilustrată când avea nouă ani, pentru fratele său mai mic. În copilărie îi plăcea să realizeze benzi desenate, pe care le vindea prietenilor cu 5 penny bucata. A urmat Art College în Liverpool, apoi a lucrat ca editor pentru celebra re vistă Jackie.
Timp de 12 ani a fost „consilier sentimental” la revista pentru adolescenţi Shout şi profesoară de artă. Apoi s-a dedicat în întregime scrisului, publicând peste 23 de cărţi. Îi plac hainele şi jucăriile vechi, maşinile şi cărţile. Este, după cum se declara, o vegetariană convinsă îndrăgostită de ciocolată.
Viermele de mătase
Robert Galbraith

Viermele de mătase

Când scriitorul Owen Quine dispare, soţia lui apelează la detectivul particular Cormoran Strike. La început, femeia crede că soţul ei a plecat pentru că a vrut pur şi simplu să fie singur câteva zile – aşa cum a mai făcut înainte – şi îi cere lui Strike să-l găsească şi să-l aducă acasă.
Dar, pe măsură ce ancheta lui Strike înaintează, devine limpede că dispariţia lui Quine implică mai multe decât şi-ar fi imaginat soţia lui. Scriitorul tocmai a finalizat un manuscris în care face câte un portret necruţător aproape fiecărei persoane pe care o cunoaşte. Dacă romanul ar fi publicat, ar distruge vieţi – aşadar, sunt mulţi care ar vrea să-l reducă la tăcere pe Quine.
Iar când scriitorul este găsit ucis cu brutalitate în împrejurări stranii, pentru Strike devine o cursă contracronometru să înţeleagă ce l-a împins pe ucigaşul nemilos să comită acea crimă atroce…

Oferind o poveste ce se citeşte pe nerăsuflate, cu răsturnări de situaţie la tot pasul, Viermele de mătase este al doilea roman din mult apreciata serie care îi are drept protagonişti pe detectivul Cormoran Strike şi pe tânăra şi curajoasa lui asistentă, Robin Ellacott.

„O poveste despre ranchiună şi crimă într-o lume literară toxică. Pur şi simplu, nu te poţi opri din citit.” – Sunday Times

„Un roman pe care-l devorezi!” – Telegraph

„Viermele de mătase este un roman captivant în care personajele memorabile nu sunt ucigaşul sau victima, ci detectivul însărcinat cu rezolvarea cazului şi asistenta sa.” – New York Times

„Condimentat cu un umor subtil şi replici savuroase, Viermele de mătase e o lectură extrem de agreabilă.” – The Times

Robert Galbraith este pseudonimul lui J.K. Rowling.
Oraşe de hârtie
John Green

Oraşe de hârtie

Lumea se răstoarnă cu doar câteva săptămâni înainte de terminarea liceului: Margo reapare în viaţa lui Quentin. În toiul nopţii, îmbrăcată în costum de ninja, gata pentru o nouă aventură. Extravagantă, frumoasă, imprevizibilă şi independentă, Margo l-a fascinat dintotdeauna pe Quentin. Îndrăgostit iremediabil de ea, o urmează orbeşte, încântat să ia parte la planurile jucăuşe şi vindicative ale ingenioasei Margo.

Numai că fata dispare iar. De data aceasta definitiv. Margo, fata visurilor care a fost întotdeauna o enigmă, acum devine un mister. Pentru Quentin. Care nu mai găseşte nimic altceva decât indicii… lăsate de ea pentru el. De aceea, decide să le urmeze.

„În acest nou roman al lui John Green regăsim ecouri din Căutând-o pe Alaska: o fată superbă, excentrică; un mister care trebuie rezolvat de nişte adolescenţi inteligenţi şi ciudaţi; precum şi citate elocvente (din Fire de iarbă a lui Walt Whitman, de data aceasta) minunat inserate în poveste. Green se opreşte din nou asupra conexiunii subtile dintre imaginaţie şi percepţie, lumini şi umbre, iluzie şi realitate.” – BOOKLIST

„Există deja o marcă John Green: stilul lui îmbină un limbaj spumos, colocvial cu inserturi hiperintelectuale şi observaţii profunde despre viaţă. Green dă dovada talentului său în fiecare pagină.” – SCHOOL LIBRARY JOURNAL

John Green s-a născut la 24 august 1977. Cărţile sale au fost publicate în peste douăzeci de limbi şi figurează constant în topul celor mai bine vândute titluri al publicaţiei New York Times. Foarte activ şi pe platformele virtuale, John Green a creat, împreună cu fratele său, Brotherhood 2.0, cel mai popular proiect video online, accesat pe YouTube de peste 30 de milioane de fani Nerdfighter din întreaga lume.
De acelaşi autor, la Editura Trei au apărut: Sub aceeaşi stea, Cautând-o pe Alaska şi De 19 ori Katherine.
În căutarea Sufletului Crăciunului
R. D. Mottok

 

În căutarea Sufletului Crăciunului
Dacă sărbătoarea Crăciunului ar fi în pericol să-şi piardă Sufletul, cine s-ar încumeta să părăsească siguranţa şi căldura căminului pentru a-l regăsi şi a-l aduce înapoi?
Povestea spune că trei prieteni pornesc în aventura vieţii lor, încercând să salveze Crăciunul. Împreună vor traversa păduri pline de primejdii, vor revedea locuri şi prieteni dragi, uitaţi de vreme, îşi vor face prieteni noi şi vor găsi tovarăşi de drum de nădejde.
Dar vor reuşi ei, oare, să redea sărbătorii Crăciunului strălucirea pierdută? Vor reuşi să găsească la timp Sufletul Crăciunului?

„Uneori, oamenii mari uită lucrurile importante, cele pe care ochiul nu le vede, mâna nu le atinge. Cam aşa gândea şi Micul Prinţ, cred. Aşa că am refuzat să uităm iubirea, blândeţea, răbdarea, ca nu cumva ele sa dispară încet-încet, fără zgomot…
În această carte de poveste vom găsi ce căutăm în fiecare zi: adăpost pentru noi şi pentru copiii noştri. Adăpost în faţa violenţei, grabei ori tristeţii. Aici, între aceste coperţi, e veşnic Crăciun, iar metafora miroase a cozonac şi fericire.” – Teo Trandafir

R.D. Mottok este un părinte îngrijorat că sentimentele care însufleţesc sărbătoarea Crăciunului, precum iubirea de semeni, generozitatea, compasiunea şi spiritul de sacrificiu, sunt pe cale de a fi uitate. Ca să le readucă în căminele şi inimile tuturor copiilor, vine în ajutorul parinţilor cu o poveste magică, plină de căldură şi speranţă.
Extazul lui Gabriel
Sylvain Reynard

Extazul lui Gabriel

Continuarea romanului Infernul lui Gabriel

În Extazul lui Gabriel, a doua parte a trilogiei dedicate poveştii de iubire dintre profesorul Emerson şi studenta Julianne Mitchell, Sylvain Reynard aprofundează intriga din Infernul lui Gabriel, centrând povestea pe iniţierea tinerei inocente în tainele seducţiei. Gabriel Emerson o va duce pe Julianne într-o vacanţă romantică la Florenţa, locul întâlnirii dintre Dante şi Beatrice, unde cei doi vor trăi cu ardoare extazul şi bucuria iubirii împărtăşite.
Dar, la întoarcere, fericirea le este ameninţată de intrigile unei foste studente, care risca să distrugă atât cariera academică a lui Gabriel, cât şi aspiraţiile universitare ale lui Julianne – şi, mai presus de toate, relaţia lor.
Pentru a o păstra pe Julianne, Gabriel trebuie să se împace cu spectrele trecutului şi să sacrifice o parte din fiinţa lui pentru a o salva pe aceea care l-a salvat, la rândul ei, din capcanele autodistrugerii.

„În timp ce el o mângâia blând pe obraz, Julia se uita în ochii albaştri, tulburi, ascunşi acum de ochelari. Era atât de chipeş la costum. Nespus de sexy.
Cu un gest îndrăzneţ, trase de marginea papionului şi simţi cum i se desface mătasea între degete. Înfăşură materialul o dată pe deget, trăgându-l spre ea să-l sărute.”

Sylvain Reynard a fost semifinalist Goodreads Choice Awards la categoria Best Author în 2011 şi 2012. Trilogia din care face parte Extazul lui Gabriel figurează pe lista de bestselleruri New York Times şi USA Today.

„Poveştile mele preferate sunt acelea în care personajul porneşte într-o călătorie, fie una într-un loc fascinant, fie una personală în care se descoperă pe sine însuşi.” – Sylvain Reynard

Talion: Revenantul
Michael A. Stackpole

Talion: Revenantul

Dacă Morai ar fi însărcinat pe altcineva cu treaba aceasta, aş fi căzut în ambuscadă. Asasinul aştepta la jumătatea dealului, pe partea de nord a taberei. Poziţia lui oferea arbaletei rază de bătaie sigură spre platoul defrişat de jos. Oamenii lui Morai tăiaseră toţi copacii, aşa că nu aveam unde să mă pitesc, dacă prima săgeată şi-ar fi ratat ţinta. Singura parte îndoielnică a planului lui Morai era că-i dăduse lui Soartă misiunea de a mă ucide.”

„Talion: Revenantul este fantasy pur, în vână tradiţională. Dacă vă place măcar pe departe genul fantasy, sau pur şi simplu o poveste palpitantă, dar în acelaşi timp profundă, nu trebuie să căutaţi altundeva.”
Roland Green, Booklist

„Intriga ingenioasă, bătăliile bine gândite şi personajele excepţionale contribuie la succesul epic.”
Locus

Michael A. Stackpole (n. 1957) a absolvit istoria la Universitatea Vermont, dar începând cu 1977 a lucrat ca designer de jocuri şi ulterior de jocuri pe computer. În 1987 a început să scrie romane în universurile BattleTech şi Star Wars, după care a abordat subiecte originale. În limba română i-au apărut cărţile Atlasul secret, Hărţile prevestitoare şi Lumea nouă. Michael A. Stackpole scrie în prezent urmarea la Talion: Revenantul, care se va intitula Talion: Nemesis.
SUTTON
J.R. MOEHRINGER

Sutton

Willie Sutton (1901–1980) a fost unul dintre cei mai mari spărgători de bănci ai Americii. Jefuia băncile înarmat cu un pistol sau cu o mitralieră Thomson, dar nu a tras niciodată vreun foc de armă. Şi-a atins apogeul în perioada Marii crize economice (1929–1933), când a jefuit zeci de bănci. Americanii, sărăciţi de criză, l-au transformat în erou naţional: băncile îi jefuiseră pe ei, Sutton jefuia băncile vinovate. Başca incredibila performanţă de a evada de trei ori din închisori considerate de maximă siguranţă. Mare cititor, când a fost prins ultima dată, în 1952, în camera lui s-au găsit bani, arme şi opera lui Proust. Ziarele au scris despre asta şi toată lumea s-a repezit să cumpere În căutarea timpului pierdut. Dacă ar fi avut mai mulţi Suttoni, americanii ar fi devenit, fără discuţie, nişte oameni culţi…
Ştefan Agopian

Cine atinge cărţile lui J.R. Moehringer trebuie ori să poarte mănuşi, ca să se protejeze, ori să ştie de la bun început că ele sunt bântuite de un microb ciudat, care stârneşte în scurt timp, în doar câteva minute, boala gravă a cititului. Şi nu a oricărui fel de-a citi, ci a unuia arzător (ca febra), care nu te mai lasă nici să mănânci, nici să bei apă, nici să dormi. Rar am pomenit la un scriitor şi la o scriitură o asemenea forţă a seducţiei şi acaparării.
Filip Florian

NIMENI
GWENAËLLE AUBRY

Nimeni

Un apreciat profesor de Drept lasă moştenire un manuscris în care, povestindu-şi boala (un sindrom maniaco-depresiv), şi-a căutat identitatea pierdută. Boala l-a transformat într-un „nimeni”, dar comentariul profund, nuanţat, al fiicei, îl recompune din măştile ordonate alfabetic. Două voci, două vieţi decalate, efortul de a ascunde suferinţa, de a atinge sau de a păstra normalitatea. O carte tulburătoare, pasionantă, impecabil scrisă, despre legături indestructibile de familie, despre graniţa incertă dintre literatură şi proiecţiile psihice.
Gabriela Adameşteanu

Un tată care se străduieşte să se transforme pe sine în nimic. O fiică ce transformă nimicul la loc în tată. Există atâtea cărţi despre mamă în literatura universală. Aceasta este una dintre cărţile tatălui. Un abecedar al complicatei iubiri filiale şi paterne, transformat într-o adevărată bijuterie stilistică.
Svetlana Cârstean

Gwenaëlle Aubry (n. 1971) este scriitoare, traducătoare a lui Plotin, doctor în filosofie, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique. A publicat şase romane, în prezent fiind autor Mercure de France. Personne (Nimeni) a apărut în 2009 şi a fost recompensat cu Premiul Femina. A figurat în selecţiile finale pentru premiul Academiei Franceze şi premiul Médicis. Cel mai recent roman al său, Partages (2012), s-a regăsit de asemenea pe lista lungă pentru Premiul Goncourt.
Personne a fost tradus în zece limbi, iar ediţia din Statele Unite a beneficiat de prefaţa lui Rick Moody, autorul bine-cunoscutului roman The Ice Storm.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s