Compunerile pentru concurs

 

Acestea sunt compunerile pentru concurs. Am sa va rog sa-mi spuneti care sunt preferatele voastre. Eu am ales deja, insa vreau sa fiu sigura daca sunt si pe gustul vostru.

Trebuie sa-i felicit pe toti cei ce au avut curajul sa participe la acest concurs si sa le spun ca pentru mine toti sunt niste castigatori, insa cu parere de rau am numai trei carti de oferit.

Voi anunta numele castigatorilor pe 4 iulie.

Mult succes!

 

A.

Ora 12. Ei ii spun miezul noptii. Noi ii spunem ora vrajitoarelor.”Cei mari” spun ora legendelor. Ei sunt spintecatorii de sange, noi suntem urmasii lor, iar „cei mari” sunt stapanii tuturor.

Cred ca ne pot controla ? Fara noi ar fi un nimic. Nu ar mai supravietuii nimeni. Noi le dam putere.Nemurirea.  

Eu vin din intuneric.Nu m-amp rezentat?Am stat inchisa intre doua lumi timp de 600 de ani. Mi-au ucis famifil acum o sa-i distrug pe toti. Pentru tot ce mi-au facut. Nu am sa imi pierd controlul si de data asta am sa inving. Legenda spune ca odata ce am invins intunericul am lumea la picioare, doar ca trebuie sa platesc si eu un pret. Sa fiu unul dintre ei. Sa omor oameni, sa-i golesc de sange. Usor pentru mine. Am mai facut asta si inainte,

in cei 600 de ani ai mei.
Fortele raului sunt de partea mea si ii pandesc din umbra. Nici nu stiu ce ii asteapta.

 B.

“[…]”Draga jurnalulue,

Stiu, am spus ca nu o sa-ti mai mangai filele cel putin 30 de ani ,dar vreau sa-mi stiu aminintirile in sigutanta , sa stiu ca o sa le retraiesc cumva .Nu am mai scris dupa incoronarea mea si multe s-au intamplat…Cum vedeam eu realitatea, s-a dovedit a fi totul fals ,N. m-a mintit in legatura cu fratele sau,E.,adica , a omis ceva ,o parte din poveste .

Adevarul e ca , E. a simtit ceva pentru mine, inaintea lui N. ,poveste lunga…am timp sat i-o spun , dar nu acum.Ei ,bine, imi pare rau ca l-am omorat pe E. ,sau cel putin asa am crezut,dupa lupta din fata liceului unde obisnuiam sa invat ,moment in care au aflat toti cine sunt , ce sunt.”Asa am crezut”, bine spus.Dupa ce N. a fost grav ranit de fratele sau,am intervenit eu .Hmm…eu,cea-lipsita-de-experienta, mi-am folosit toate puterile pentru a-l omori ,dar in final s-a dovedit ca sufletul lui ramasese captiv in L. U.,mai tarziu recapatandu-si forma .Cum???Well,alta poveste pe care o sa  ti-o spun ceva pai tarziu.Slava Domnului!Daca aflam ce simtise acum , nu mi-o mai iertam nicicand.

Problema e ca … aveam nevoie sa ma descarc putin,stii…J. mi-a salvat viata dup ace am  cazut in vraja Copacului de Oxayd ,scotandu-ma din fantana , si ducandu-ma la N. inainte sa raman sute de ani captiva in corpul de batranica din cauza ca inca nu mi s-a finalizat transformarea.Eh, asta nu-i  tot , l-a afectat si pe el  cumva vraja si a trebuit sa –l ducem in camera si sa-I punem niste perfuzii cu sange si fara sa –I spun lui N. am strecurat 2 picaturi de Vinul Vietii in pungile cu lichidul rosu pentru ca procesul de vindecare sa fie mai rapid…dar,cand m-am dus in camera sa vad ce mai face ,pai ….J. era bine si …m-a sarutat, mi-a spus ca eu sunt ca un fir electric ce intamplarea face ca l-am infectat in clipa in care l-am atins  si  ca  ceva tot se plimba prin inima lui ,acel ceva sunt eu .Nu ,nu m –am suparat pe el pentru “declaratia” asta,dar am folosit o vraja pentru a-l face sa uite toata poveste , nu voiam sa fiu iar responsabila pentru o viitoare cearta ,si cu siguranta nu voiam sa-l pierd pe N. sperca ca in timp sa-mi dispara sentiment asta de vinovatine pentru ca m-am jucat cu mintea lui,”pentru ca l-am constrans” cum spuneau eroii mei din T.v.d.

-Majestatea voastra, cina este gata ,N. si printul E. va asteapta la masa.

[…]-Ok,Matilda , multumesc!

Inchei aici, vechi prieten,o sa ne mai intalnim.”[…]”

 

 C.

„[…]Timpul a trecut atat de repede,  avusese o zi fericita.Statea acum ,in pat , cu perdelele trase , lasand lumina lunii sa-i mangaie chipul sa-i linisteasca spiritul. .Inchise ochii si ii deschise de nenumarate ori, era atat de  vulnerabila , intunericul o facuse prada lui …Incet ,incet ,pleoapele au cedat si au cazut grele invaluind acei 2 ochi albastri.[…]Brusc se trezi.

   -Pot sa intru? […]

 Tresari.Stia ca nimeni din familia ei nu era atat de politicos incat sa ceara voie sa intre , sau mai mult, sa mai si bata in usa.

  – Da ,sigur, zise cu o voce slaba .Trase plapuma mult , incat ii ajunsese la gura, dar… „Vocea…” o cunostea…

 Strainul ,isi facu aparitia .In momentul in care a aprins lumina ,si-a putut da seama ca nu mai era in camera ei.Nu se gandi mult la asta ci la…

Strainul … strainul era incredibil de frumos .Simtea cum inima mai avea putin si ii iesea din piept, ii placea.”El” se indrepta spre ea cu pasi marunti .Stralucea usor de parca ar fi fost un  mic soare.Parul lui era lung pana la umeri , si cumva semana cu  lamele unor cutite bine ascutite, gata gata sa-i taie pielea, daca  B. si-ar fi trecut mana prin el.Si-ar fi dorit sa alerge spre el,sa-l atinga , dar ii era frica .Era prea frumos pentru a fi atins.Se misca de parca ar fi condus pe toate si pe toti,mersul lui ,usor ,putin leganat,constient de cat de atragator este.Parea mai inalt, dar nu , poate cu un cap mai inalt decat B..

 […] O ingrozea setea aproape irezistibila de a se apropia de el de a-l atinge, ii era teama de reactia pe care o putea avea , dar mai mult  faptul ca incepuse sa se indragosteasca de el.El … El o ingrozea.

Iar ochii , ochii lui, mai inchisi decat albastrul pietriei de Lapis Lazuli, o priveau.Ii urmarea fiecare miscare,fie ea cea mai mica.Privirea lui blanda o facea sa uite de tot raul ,o apara.[…]

 Se gasira stand unul langa altul[…]”El” se apleca , ridica mana si o trecu incet peste obrazul ei.

„Mana lui e pe obrazul meu .. mana lui e asa de …. calda.Cine esti?”isi spunea in gand.

  -Priveste bland , regina mea , caci privirea ta e magica.”

 

 D.

M-am uitat in ochii lui. Privirea lui era electrica. S-a apropiat usor, de parca eram un iepure salbatic care putea sa fuga imediat ce el facea o miscare brusca. Dar eram impietrita. Picioarele mele nu vroiau sa se miste.

Eram constienta ca atingerea lui era fatala. Degetele lui pe pielea mea ar fi insemnat moartea. Mintea mea stia asta. Imi spunea sa fug de acolo si sa nu ma uit inapoi. Dar inima imi spunea sa raman acolo pentru totdeauna.

Am simtit cum degetele lui  imi ating spatele, tricoul meu fiind singura granita dinte mine si moarte. Eram acolo, captiva intr-o imbratisare mortala.

S-a uitat la mine si a oftat. Eram dorinta lui imposibila. Eram singurul lucru pe care nu il putea avea. Mi-am muscat buza astfel incat lacrimile sa nu imi siroiasca pe obraji. Am inghitit in sec si am asteptat. Nu a durat mult pana i-am simtit in sfarsit degetele fine pe fata mea.

Timpul s-a oprit am ramas doar noi doi, suspendati in timp. Si asa vom ramane pnetru totdeauna, doua fantome care depind una de alta.

 E.

Momente de neinteles..

Sunt zile cand imi indrept gandurile spre lucruri intunecate, spre energiile ascunse in spatele unei umbre,  spre lumi paralele. Lacrimi imi curg pe obraz cand ma gandesc ce palpitanta ar fi viata daca ar zbura vampiri de colo pana colo, sau am simti rasuflarea rece ca o atingere a fantomei din vecini. Daca viata este o punte intre doua lumi total diferite??  As vrea sa fiu o fantoma ratacita in intunericul electric , captiv al carui forte s-ar indrepta catre lumea reala plina de superstitii carora oamenii nu le-ar da importanta pentru nimic in lume. De ce  ? Pentru ca uneori avem nevoie sa fim treziti la realitate ..nimeni dar absolut nimeni nu stie ce se afla dincolo de realitatea pe care cu totii o luam in serios..nimeni nu stie de ce avem vise ce se repeta la nesfarsit.. Nimeni, dar nimeni nu imi va spune niciodata de ce devin melancolica atunci cand citesc o carte fantasy.. Raman cu privirea atintita catre paginile pline de fictiune in care fortele raului domina intotdeauna..lacrimile ar putea aluneca ore in sir daca nu m-as opri pentru un moment sa reflectez la personajele in care ma regasesc.. Sa dau uitarii pentru o clipa sau doua lucrurilor care ma framanta si sa zburd pentru o vesnicie catre zorii legendari ai supranaturalului.

 

 F.

Cartile

                        

 

            Pentru mine, cuvantul carte a avut o semnificatie aparte inca din varsta copilariei. Primele carti pe care le-am citit au fost cartile de colorat, dupa care a urmat abecedarul prima mea carte adevarata. Inca imi aduc aminte uimirea cu care am deschis acea carte uriasa  si am inceput sa citesc, cu toate ca atunci abia descopeream literele, si eram doar un copil nestiutor, mi-am dat seama ca ceva sa intamplat, ceva din interiorul meu sa schimbat… pentru totdeauna. In acea clipa m-am indragostit ca prin magie, a fost prima mea dragoste, o dragoste pura si inocenta cum doar un copil poate avea, o dragoste ce nici pana in ziua de azi nu a disparut, o dragoste ce niciodata nu va disparea… o dragoste pentru carti.

            De atunci anii au trecut, si timpul si-a continuat neincetat drumul, dar cartile mereu au insemnat pentru mine acelasi lucru, au insemnat imaginatie, cunoastere, un sprijin la nevoie, si chiar un impuls motivational.

            O carte reprezinta o fereastra deschisa spre o alta lume, spre un alt univers, spre o legenda sau chiar spre strada ta. Citind o carte devii mai bun, mai intelegator, mai iertator si de ce nu chiar mai intelept. Citind o carte cutreeri culmi nemarginite, culmi ale imaginatiei, traiesti aventuri, imposibile in lumea reala, sau din potriva traieste o poveste de viata uluitoare din care poti invata nenumarate lucruri. In carti te poti intanli cu personajele tale preferate, cu super eroi, cu vrajitoare dar si cu vecinul tau din coltul strazii.

            Orice carte fie ea o carte de dragoste un roman horror, un triler, sau o carte cu bancuri, iti transmite in spatele povestii un mesaj, un mesaj ce nu trebuie ignorat, un mesaj pe care il poti descoperi doar cu putina atentie iar odata descoperit devii mai intelept mai educat, chiar si mai descurcaret. De asemenea o carte poate fi atat un refugiu, cat si un bun prieten pe care te poti baza, atunci cand te simpti deznadajduit sau doar trist, o carte poate fi atat gura de aer proaspat care te face sa uiti de probleme, dar si acel impuls motivational pe care l-ai pierdut pe drum, descoperind ca problemele tale nu sunt nimic in comparatie cu ale altora, si vazand cum altii lupta neincetat, iti dai seama ca si tu poti, poti sa treci mai departe peste orice obstacol ti se iveste in cale, simpti ca prinzi aripi si treci la actiune, si toate astea doar citind o carte?… Raspunsul e da pentru ca in carti poti gasi totul, totul dar si nimic, nimic daca nu citesti.

            Orice carte este o provocare, o provocare adresata atat tie cat si celor din jur, accept-o daca poti!!! 

The End.

 

G.

Ca orice poveste,a mea a va începe cu a fost odată ca niciodată o renumită vrăjitoare.Era atât de cunoscută, că toate marile staruri,vedete de pe sticla autottonă,mergeau la ea ,pentru a le ghici în brânza proaspătă de vaci.

Într-una din zile bătrâna vrăjitoare rămase fără ingredientul miraculos şi se gândi  că e timpul să meargă la şoping pentru a-l procura.Chemă un taxi ,după ce în prealabil constată că  mătura are pană  de paie şi porni în trombă spre mol..Odată ajusă acolo înfăşcă din mîinile unei tinere domniţe un cărucior şi întră.Se minuna vrăji de toate preţurile pe care le citi ,pentru că ,deşi erau la reducere tot semănau cu numere de telefon aşa de multe cifre ce aveau şi aşa o apucă o depresie că hotărâ să meargă repede la raionul de produse alimentare până nu necesita consilierea unui pisicolog.Înfăşcă de pe raft câte cutii le aruncă în coş şi mări pasul spre casa de marcat..Viteza cu care conducea căruţul făcu să lovească un june cu mulţi cercei şi care enervat o apostrofă cu câte şi mai câte expresii triviale autohtone şi internaţionale,nescăpându-i desigur nici măcar rudele moarte ale  bătrânei.Uimită iniţial numărul găurilor de care atârnau cerceii ce împodobeau mecla   junelui vrăjitoarea bătrână nu reacţionă, însă când auzi ea de batjocora adusă stră-strămoşilor ,se înfurie aşa tare că printr-un singur semn al mâinii făcu o magie şi  Ii apăru

 tânărului un ditamai negul pe nas.Înainte de a pleca ii spuse că dacă va gasi o fată care să-i sărute negul crăpăcios şi mare acesta va dispare.

Plăti  la casă cu cardul de pensii  şi dispăru în mulţime.Bietul june era năuc de întâmplare . Se aştepta ca baba să sune la 112 sau să-ţi cheme nepoţii cu gaşca să-l mardească sau să-şi cheme moşul să-i apere cinstea….dar să fie vrăjit !!!Îşi acoperi nasul cu şapca din dotare şi plecă spre prietena lui plin de speranţa că-l va ajuta.Mare-i fu mirarea când aceasta îl refuză…şi degeaba încercă el să-i spună că sufletul conteaza nu exteriorul.Fata îl trimise la plimbare cu tot cu vrăjeala lui.Ce ar mai fi putut face ???Pleca trist ,pe străzi….şi se hătărâ să meargă tot la bătrână.Îi va cere iertare şi în genunchi îşi spuse.O găsi repede în pagini aurii şi pleca spre ea.Nici nu apucă să ciocăne că uşa se deschise şi o voce suavă ca de garofiţă îl invită să intre.-era bătrana.Se apucă junele să plângă,se dete de ceasul morţii pe acolo,işi explică gestul ca fiind o consecinţă a palmei la fund pe care a luat-o de la măsa când era mic şi în cele din urmă…bătrâna înduplecată se apropie de el şi îl sărută chiar ea.O minune se întâmplă atunci şi se transformă într-o divă tunată de-ţi săreau ochii .astfel încât junele se înamoră imediat de ea.S-au căsătorit mai spune legenda şi din dragostea lor mai ţine şi acu ziarele de scandal în alertă.

12 thoughts on “Compunerile pentru concurs

  1. Compunerea F. mi-a placut foarte mult , chiar si citatul de la sfarsit , foarte bine ales . Chiar orice carte este o provocare . Bravo celui/celei ce a descris asa cartea .

  2. Imi plac mai multe dintre compunerile participante, dar mi-a atras atentia compunerea F. tocmai pentru ca mi se pare sincera si diferita, eu una as alege-o castigatoare mai ales pentru ca a abordat o alta perspectiva folosindu-se in acelasi timp si de indicatii, de asemenea si compunerea B. mi-a placut

  3. Toate sunt bine scrise si gandite fiecare in sensul ei! Insa cel mai tare m-a impresionat compunerea F. Mare pacat ca in zilele noastre cartile in formatul lor clasic fac parte tot mia putin din viata omului!
    Ce sentiment placut este cand deschizi o carte proaspat tiparita.
    Felicitari celui/celei ce a scris compunerea F.
    Cu stima,
    Valentin

  4. Vreau sa te felicit pentru concurs, interesant, uite voturile mele : B D C , imi plac mai mult cele cu actiune 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s